Relatia dintre un copil si parintii sai este foarte puternica si poate fi cu greu intrerupta. Nimic nu se compara cu dragostea de mama si de tata.
Angelica, o tanara cu o relatie speciala cu tatal sau, a povestit despre biletelele care i-au marcat viata si pe care parintele sau i le scria in mod constant.
"Nu-mi aduc aminte de mama. A murit cand aveam cateva luni. Tata avea 50 de ani cand m-am nascut eu. Unii ar spune ca e prea tarziu sa devii tata la varsta asta. Tata mi-a fost si tata si mama. Am fost norocoasa.
Cand eram in generala, tata facea o groaza de lucruri cu mine si pentru mine. Ma ducea zilnic la scoala si imi pregatea mereu ceva dulce dupa ce veneam de la cursuri.
Pe masura ce am crescut, am incercat sa ma detasez de copilariile astea. Pe cand mergeam la liceu si aveam cursuri la pranz, tata se trezea dis de dimineața si imi pregatea cate un sandvici, ca sa am la pranz. Langa el punea mereu cate un bilețel in care imi ura o zi buna, imi spunea ca o sa fie bine, imi spunea un banc scurt sau desena inimioare in care scria ca tati te iubeste. De fiecare data reusea sa ma inveseleasca si sa-mi aduca aminte ca ma iubeste.
Incepusem sa ascund bilețelele de la tata cand eram cu prietenii mei. Ma rusinam de ele. Unul dintre colegii mei, in pauza, mi-a luat bilețelul si l-a pasat altor colegi. M-am facut rosie ca ridichea. Din fericire, a doua zi toata lumea voia sa vada ce mi-a scris tatal meu in bilețel.
Mi-am dat seama ca fiecare si-ar fi dorit sa se simta la fel de iubiți cum ma simțeam eu.
Toata perioada liceului am primit bilețele. Le-am pastrat pe toate.
M-am mutat mai tarziu pentru a urma facultatea in alt oras. Mi se facea mereu dor de tata. Il sunam in fiecare zi dupa cursuri. Chiar ne facusem un mic ritual, inainte sa inchidem.
– Angelica?
– Da, tata.
– Te iubeste tata.
– Și eu te iubesc, tati!
In fiecare vineri, primeam cate o scrisoare de la tata. Erau desene haiose cu pisica noastra, cu el si mama si chiar cu mine. Fiecare scrisoare avea cate un bilețel haios si se incheia cu Te iubeste tata.
Tot caminul ma stia ca fata care primeste scrisori vinerea. Aveam prieteni care stiau de bilețelele si voiau sa le citeasca in fiecare vineri.
Tata s-a imbolnavit intr-o zi. Cancer.
A inceput sa-mi scrie cu intarziere. Prietenii mei il numeau cel mai tare tata din lume si intr-o zi i-au scris o scrisoare in care ii urau multa sanatate si ii mulțumeau ca au invațat ce inseamna dragostea de tata.
Spre sfarsitul anului universitar am mers acasa, sa am grija de tata. Din cauza tratamentului cateodata nici nu ma recunostea.
In spital, inainte sa moara, l-am ținut de mana si mi-a zis:
– Angelica?
– Da, tata.
– Te iubeste tata.
– Și eu te iubesc, tati!”, a povestit Angelica pentru Unica.ro